A doua zi a mobilității noastre a fost una plină de
învățare, reflecție și descoperiri. Am început dimineața într-o notă pozitivă,
alături de doamna Silvia Patru, care ne-a reamintit cât de importantă
este recunoștința în viața noastră de zi cu zi. Am fost provocați să realizăm o
listă cu 10 motive pentru care suntem recunoscători, un exercițiu
simplu, dar profund, care ne-a ajutat să conștientizăm lucrurile bune din jurul
nostru. A fost un moment de introspecție, dar și de împărtășire, deoarece
fiecare dintre noi a ales să povestească măcar unul dintre motivele sale.
După această încălzire emoțională, am trecut la un subiect esențial în
educație: managementul relațiilor dintre cei trei piloni fundamentali ai
procesului educațional – școala, familia și elevii. Discuțiile ne-au ajutat
să înțelegem mai bine cum interacționează acești factori și cum putem
îmbunătăți colaborarea dintre ei pentru a crea un mediu educațional mai
eficient și armonios.
Educație prin joc – metode nonformale în acțiune
A urmat momentul în care Antonio, formatorul
nostru specializat în educație nonformală, ne-a captat atenția cu o activitate
de energizare inedită – jocul de desen pe spate. Acest exercițiu,
aparent simplu, a avut un rol puternic în evidențierea importanței comunicării
și percepției în echipă. Participanții au fost așezați în șir, iar
ultimului din rând i-a fost desenat un model pe spate. Sarcina fiecăruia era să
redea cât mai fidel desenul simțit pe spate, trasându-l pe colegul din față,
până când primul participant trebuia să reproducă pe hârtie modelul inițial.
Rezultatele au fost amuzante, dar și revelatoare, arătându-ne cât de ușor se
pot distorsiona mesajele și informațiile atunci când lipsesc claritatea și
feedback-ul în procesul de comunicare.
Un alt moment definitoriu al zilei a fost activitatea prin care am explorat
cele trei tipuri de educație:
- Educația
formală, cea structurată, organizată și livrată în
instituțiile de învățământ;
- Educația
nonformală, bazată pe metode interactive, experiențiale și
colaborative;
- Educația
informală, adică învățarea naturală, care se petrece în viața
de zi cu zi, fără un cadru organizat.
Și cum altfel să învățăm despre aceste concepte, dacă nu
printr-o provocare practică? Antonio ne-a împărțit în echipe și ne-a
oferit o sarcină aparent banală, dar cu un scop bine definit: "să
prăjim un ou" folosind fiecare dintre cele trei forme de educație. Exercițiul
a fost nu doar distractiv, ci și extrem de revelator! Am înțeles astfel că
fiecare formă de educație are rolul ei și că, pentru a avea un proces de
învățare eficient, este esențial să combinăm aceste metode în funcție de
context și de nevoile celor implicați.
Per final nu putem spune decât că a fost o zi intensă, în care ne-am dat seama
că zeița Atena, protectoarea înțelepciunii, pare să ne fi inspirat cu
generozitate. Fiecare activitate ne-a oferit perspective noi, fie că a
fost vorba despre comunicare, relațiile educaționale sau metodele prin care
învățăm. Ne-am provocat să gândim altfel, să ieșim din tipare și să
înțelegem mai bine rolul educației nonformale în dezvoltarea noastră ca
profesori și ca oameni.
Cu fiecare zi care trece, această experiență devine tot
mai captivantă și mai valoroasă. Suntem curioși ce ne va aduce ziua următoare,
dar un lucru e sigur: suntem gata să învățăm și să experimentăm din plin!
O.M.
Comentarii
Trimiteți un comentariu